De ce ni se usucă buzele şi ce rol are stresul în acest proces

Descopera

Publicat: 29.03.2018

Uscarea buzelor, denumită medical cheilită, este cauzată de pierderea uleiurilor şi lipidelor naturale din stratul exterior al buzelor. Se manifestă prin uscare, crapare (eroziuni) şi chiar acoperirea cu cruste dureroase, asta în cazurile cronice. Tratate necorespunzător, aceste fisuri se pot infecta şi pot împiedica alimentarea şi vorbirea. „În general, este bine să luaţi măsuri preventive pentru a avea buze sănătoase.

Este important să beţi multă apă dacă simţiţi că aveţi buzele uscate sau crapate. Evitaţi să vă lingeţi buzele, deoarece pierdeţi şi mai multă umiditate atunci când saliva se evaporă, pe lângă iritaţia chimică produsă”, precizează medicul dermatolog Aurelia Ionescu.

„Buzele tale sunt mai sensibile decât restul pielii, mult mai subţiri şi sunt lipsite de glande sebacee producătoare de ulei. Astfel, ele sunt predispuse la deshidratare, mai ales în prezenţa aerului uscat şi rece. Hidrataţi-vă buzele în fiecare zi cu un balsam special pentru îngrijirea buzelor sau cu o cremă hidratantă şi emolientă’’, adaugă Bianca Mitrea, estetician şi expert în formulări cosmetice organice la QI Cosmetics.

Cauzele uscării buzelor

Cauzele principale ale uscării şi crăpării buzelor sunt: expunerea la mediul rece şi la vânt, iritaţia produsă de lingerea şi muşcarea compulsivă a buzelor, produse de îngrijire alese incorect. „Pot exista reacţii alergice la anumite alimente şi băuturi, produse de igiena dentară, guma de mestecat etc.

Starea psihologică şi stresul (pe fond psiho-emotional) pot declanşa uscarea şi crăparea buzelor, pentru că în acele momente avem tendinţa să le lingem şi să le muşcăm în mod repetat.

Alte lucruri care pot cauza uscarea buzelor: rujurile mate/ extra-rezistente, cu cantitate mare de pigmenţi, demachiantele şi cremele ce conţin acid salicilic şi benzoyl peroxide (şi care migrează în zona gurii). De asemenea, unele medicamente pot provoca sindromul de uscare a gurii şi crăparea buzelor, ca efect secundar”, mai spune dermatologul Aurelia Ionescu.

Citeşte continuarea pe CSID.